vineri, 13 februarie 2009

Zambet de weekend

Citesc de cateva zile blogurile altora. Nu ca sa spionez dar ca sa invat cum trebuie sa fie construit un blog pentru a avea succes. Toti incearca sa abordeze subiecte serioase, teste de personalitate, teme filozofice ce n-au primit raspuns sau deslusire de ani de zile, in incercarea de a obtine de la cititori un comentariu.

Adevarat ca romanului ii place sa vorbeasca si mai ales sa comenteze totul sau orice. E de ajuns sa ii dai un subiect pe care poate sa abereze in voie si e super multumit. Cu cat subiectul este supus unor neincetate controverse, cu atat starea de satisfactie a cititorului comentator este mai mare. Poate spune ceva despre ceva care nici nu poate fi verificat. I se da dintr-odata dreptul de a fi geniu neinteles.

Teme eterne cum ar fi: nemurirea, despartirea, semnificatia iubirii, criza varstei de 30 ani, sunt abordate de toata lumea si inca nimeni nu s-a plictisit.

De accea abordarea mea va fi una dramatica si in acelasi timp hilara, pentru ca in fiecare zi si mai ales in weekend avem nevoie de zambet.

Deci zambetul acestui weekend este asigurat de animalele domestice ale vecinilor mei.

De cateva luni incoace ma bantuie gandul necurat de a-mi procura o prastie. Da, ati citit bine, o prastie. Nu ati avut niciodata in copilarie imboldul de a trage cu prastia in ceva?De multe ori i-am dus lipsa si mai ales la scoala. Aveam eu o persoana vizata pe postul de cobai.

Acum motivul este cu totul altul si este cauzat , o sa radeti, de o vaca si 2 cai.

Aceste 3 animale de altfel nevinovate reprezinta pentru mine un stres cotidian pe langa casa deoarece in mod total abuziv si fara nici o rusine imi invadeaza proprietatea in cautare de iarba sau frunze proaspete.

Cum nu am inca toata zona imprejmuita, de cu primavara si pana in toamna, ma vad nevoita sa le explic bunele maniere dar se pare ca straduintele mele le lasa complet nepasatoare.

Asa ca anul asta, o sa imi schimb insa tactica , o sa strang randurile si o sa ma inarmez chiar de maine cu o prastie si poate n-ar strica si cateva pocnitori si o sa le predau ceva limbi straine.
Poate am mai mult succes.

0 comentarii: