Bancul zilei

Doua femei stau de vorba despre sotii lor:
- Mario, Gheorghe al meu este impotent 100%
- Leano, Ion al meu este impotent 300%
- Hai fata, cum asa?
- Pai a cazut prostul pe scari si si-a rupt si degetul si limba.

Cum vede un taran valentine's day-ul.

Un taran a plecat la Paris cu magarul dupa el sa-l vanda si a ajuns la destinatie exact de Valentine's Day.
Cum era agitatie mare in Paris , a pierdut magarul din oki si nu l-a mai gasit toata ziua. Suparat, flamand si obosit s-a culcat sub podul Senei asteptand sa treaca noaptea. La un moment dat pe pod se opresc doi indragostiti. Baiatul incercand sa impresioneze fata cu o declaratie de dragoste de sezon, spunandu-i :" Iubita mea, in ochii tai vad tot Parisul"
la care taranul nostru neaos intreaba repede : " Da magarul meu nu-l vezi?"

Scrisoare catre Conu Fanica

Draga Coane Fanica.

De cand te-ai prapadit lucrurile nu s-au schimbat prea mult, sau imbracat doar in alte haine.
Dandanache, caruia i-ai lasat locul de candidatura in partid contra afacerea cu steaguri , stii mata care, aia de la primarie si scoala de fete, nu mai este de mult in miezul actiunii. A devenit presedinte onorific in partid.

Afacerea nu a mai mers nici ea mult, a preluat-o Branzovenescu si i-a schimbat destinatia inlocuind steagurile cu borduri.

Catavencu, tot asa cum il stii, bai nene, mic si cu gura mare si agitat ca un Pepsi. E mare sef la guvern. Cum care pepsi? Oops, am uitat ca mata nu le ai cu din astea moderne, ma intelegi?

Mahalaua lui Caragiale nu mai e, asta daca te vezi cu el si intreaba de ea. Gata, au macelarit-o si pe asta hahalerele. Tac-Pac cartier rezidential, ma intelegi? Cum adica ce-i tot dau cu "ma intelegi " asta? Pai trebuie sa ma adaptez si eu la vremurile astea noi. Ce-s eu de vina ca s-a schimbat limba romana.

Am vazut-o pe Coana Zoe zilele trecute la Ministerul Turismului. Daaaa, e tot asa cum o stii matale, cu pieptul inainte. A zis sa iti trimit salutari si un bilet de tratament la bai. Nu cred ca stie ca-i murit. N-ai anuntat-o?

Mangafaua merge si acuma la Ploiesti. S-a mutat sediul firmei acolo si nu are de ales.

In rest, aceleasi scandaluri, aceleasi intrigi, same shit! Nu iti mai traduc, ca n-are rost.

Cu stima,

Pristanda.

PS: Am uitat sa iti spun ce era mai important. Am ajuns Ministru de Interne.

Zambetul orei

Lumea se imparte in doua mari categorii:

Oameni normali si... bloggeri.

Zambet de weekend

Citesc de cateva zile blogurile altora. Nu ca sa spionez dar ca sa invat cum trebuie sa fie construit un blog pentru a avea succes. Toti incearca sa abordeze subiecte serioase, teste de personalitate, teme filozofice ce n-au primit raspuns sau deslusire de ani de zile, in incercarea de a obtine de la cititori un comentariu.

Adevarat ca romanului ii place sa vorbeasca si mai ales sa comenteze totul sau orice. E de ajuns sa ii dai un subiect pe care poate sa abereze in voie si e super multumit. Cu cat subiectul este supus unor neincetate controverse, cu atat starea de satisfactie a cititorului comentator este mai mare. Poate spune ceva despre ceva care nici nu poate fi verificat. I se da dintr-odata dreptul de a fi geniu neinteles.

Teme eterne cum ar fi: nemurirea, despartirea, semnificatia iubirii, criza varstei de 30 ani, sunt abordate de toata lumea si inca nimeni nu s-a plictisit.

De accea abordarea mea va fi una dramatica si in acelasi timp hilara, pentru ca in fiecare zi si mai ales in weekend avem nevoie de zambet.

Deci zambetul acestui weekend este asigurat de animalele domestice ale vecinilor mei.

De cateva luni incoace ma bantuie gandul necurat de a-mi procura o prastie. Da, ati citit bine, o prastie. Nu ati avut niciodata in copilarie imboldul de a trage cu prastia in ceva?De multe ori i-am dus lipsa si mai ales la scoala. Aveam eu o persoana vizata pe postul de cobai.

Acum motivul este cu totul altul si este cauzat , o sa radeti, de o vaca si 2 cai.

Aceste 3 animale de altfel nevinovate reprezinta pentru mine un stres cotidian pe langa casa deoarece in mod total abuziv si fara nici o rusine imi invadeaza proprietatea in cautare de iarba sau frunze proaspete.

Cum nu am inca toata zona imprejmuita, de cu primavara si pana in toamna, ma vad nevoita sa le explic bunele maniere dar se pare ca straduintele mele le lasa complet nepasatoare.

Asa ca anul asta, o sa imi schimb insa tactica , o sa strang randurile si o sa ma inarmez chiar de maine cu o prastie si poate n-ar strica si cateva pocnitori si o sa le predau ceva limbi straine.
Poate am mai mult succes.

fabula neterminata a tranzitiei eterne

Incercand zorit sa-n groape
In nisip un os de vita
Nero observa pe dansul
Scris cuvantul mare MITA

Si speriat ca viitorul
L-ar petrece in padoc
Se gandi sa il ofere
Cu fundita lui Motoc

Dar motanul smecher mare
Mirosindu-i a pacat
Il trimise la plimbare
Cu pachetu-i inflorat

Toata ziua ca huiduma
Ma alergi de-mi scade burta
Si-ti veni tocmai acuma
Sa imparti cu mine turta?

Nuuu iti jur in gura mare
Sa impart? nici n-am gandit
Am venit spre impacare
Si cu-n os de oferit

Tu mai iei de prost pe mine
Si-mi oferi un os de vita?
Ori esti chior, ori nu vezi bine
Ca pe el e scrisa MITA

Scurta epopee a unui bob de roua

Pe un fir de sunatoare
De cu zori, in haina noua,
Se-aseza nevoie mare
Dl. Snob - un bob de roua.

Ocupat sa isi prezinte
Noul lui vesmant lucit,
A uitat de Dl Soare... ca rasare,
Si-a murit!.